În Israel , în marțea din saptamana patimilor , pe malul Iordanului unde se săvârsea slujba de sfintire a apelor, eram si eu printr-o mare de oameni acum câtiva ani , asteptand cu sufletul la gură aruncarea Sfintei Cruci si minunea intoarcerii inapoi a Iordanului.in mintea mea un amalgam de gânduri susținute de imagini care mai de care mai impresionante , de genul ape ridicandu -se si facând salturi inapoi , involburarate de entuziasm , un adevarat spectacol de intoarcere a Iordanului .
Printre chiotele, strigătele multimilor ,ale rugaciunilor , ale exclamatiilor pline de viată , uite acolo , acolo , vedeti , vedeti ..!!
mă aflam eu , o 'una ' care tot intrebam unde , unde .., nu văd , nu văd !! De ce nu se intoarce !? De ce nu se intoarce Iordanul.?
M-aș fi intors acuma, si as fi țucat-o in frunte , pe acea fată care eram , o 'una' epopee dezumflata care avand orbul gainii mândre , nu vedea nimic .
Dar asta-s. Si azi, poate si maine .
M - a salvat vorba vine , un calugar de la Petru Vodă care răspicat mi-a dat-o .
"Dragă la Dumnezeu nu există spectacol , la El e smerenie ! "
Mi-au zburat piesele de teatru din cap instant.
Iar
...aievea pe cursul apelor atat de linistite si silentoase , aproape sufocant de timide , se vedea lin cum curg inapoi ,ascultatoare de glasul lui Dumnezeu , fară inchipuirile mintii mele , si fară spectacol.
La fel si acum, in smerenie , pentru noi păcătosii.
Hristos a înviat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu